Vârf muntos cu aspect piramidal, observabil de la barajul Paltinu, judeţul Prahova
 

În România există numeroase formaţiuni muntoase / deluroase cu forme piramidale. Spre deosebire de cunoscutele piramide Egiptene, cele din România sunt acoperite de vegetaţie şi cu greu se poate observa "la prima vedere" că sunt piramide similare acestora.
 


Poiana de la marginea lacului de acumulare Paltinu, judeţul Prahova, de unde se poate observa vârful muntos cu aspect piramidal
 

În imaginile anterioare este una dintre formaţiunile muntoase cu formă piramidală, fotografiată de pe malul lacului de acumulare al barajului Paltinu - judeţul Prahova. Această formaţiune poate fi observată cu uşurinţă doar din locaţia aceasta (click pentru vizualizare în google street view), ne-fiind observabilă de pe şosea până la această locaţie, nici măcar de pe barajul Paltinu. Cu toate ca are formă piramidală, nu este o piramidă.
 


Vârful Ţurţudui cu aspect piramidal, observabil de la stalpul metalic cu antene, pe coama dealului ce inconjoară satul Fisici, judeţul Buzău
 

Un alt vârf montan cu aspect piramidal, îl găsiţi în Ţara Luanei, fiind uşor vizibil de lângă un stâlp metalic de pe coama dealului care înconjoară satul Fisici. Acesta este “vârful de munte” Ţurţudui din judeţul Buzău. Pentru a-l exploara, este necesar să ajungeţi în "Poiana Cozanei", aflată la arpoximativ 1 km de capătul satului Nucu (unde puteţi ajunge cu maşina). De aici, urcaţi pe munte, spre Bisericuţa lui Iosif, Crucea Spatarului şi veţi ajunge la Vârful Ţurţudui (pentru pregătirea traseului, vă recomand materialul Aşezările rupestre de la Bozioru, Judeţul Buzău).

După cum se observă din imagine, acest munte are un profil evident piramidal, atât din perspectivă de ansamblu cât şi de aproape. Înălţimea vârfului este de aprox. 1000 m, diferenţa de nivel faţă de bază fiind de aprox 300 m (ceea ce  înseamnă că înălţimea piramidei Ţurţudui este de aprox 300 m, adică de două ori mai mare decât cea a marii piramide a lui lui Keops din Egipt – care are 147 m).

Din păcate vârful a fost deteriorat atât de trecerea timpului cât şi (poate mai ales!) de dinamitarea la care a fost supus în 1980 de un detaşament al serviciilor secrete din cauza dispariţiei a doi agenţi printr-un portal dimensional (ceva gen Stargate ...) deschis prin proceduri neconvenţionale pe altarul care se mai găsea în acea vreme pe vârful piramidei.

De remarcat tehnica de construcţie: trei straturi de blocuri de piatra (posibil beton!) suprapuse, lipite intre ele prin straturi de lut de aproximativ 30 cm, alcatuind un sandwich extrem de rezistent. Ingenioasă folosirea lutului deoarece asigura impermeabilitate la apele pluviale şi elasticitate în caz de mişcări seismice, fiind totodată un excelent “lipici” pentru blocurile de piatră.
 
Cel mai intrigant este însă stratul maroniu - roşcat gros de aprox. un cm (un material dens, fără porozităţi, probabil compus din oxizi minerali) care acoperă ca o tencuială suprafaţa exterioară a peretelui piramidei. Este un strat extrem de aderent, foarte bine lipit de suprafaţa blocurilor de piatră, iniţial acoperind şi interstiţiile dintre pietre.

Din păcate informaţiile despre Ţurţudui (cât şi despre piramidele din Visoko) nu sunt popularizate, locaţiile respective nefiind considerate de autorităţi obiective arheologice. Dimpotrivă, in unele din pozele pe Panoramio puteţi vedea copacii tăiaţi în 1980 de autorităţi şi prăbuşiţi intenţionat peste cărarea dinspre vârful pe care se află Crucea Spătarului spre Ţurţudui cu scopul de a împiedica accesul.

Foto: ing. Constantin IANCU
SURSA: scribd.com

Foarte util la data scrierii acestui material:

  • Starea drumului din DN10 Buzau - Brasov pana in comuna Buzioru este acceptabila, cu zone in lucru, dar astfaltat. Din comuna Buzioru, urmează numai drum comunal, "pietruit ca la mamaie la ţară" - vedeţi şi poza de mai jos.

    Cum intraţi pe drumul către Nucu din Buzioru, veţi avea de urcat un deal (pante acceptabile ca dificultate, dar "cam sar bolovanii pe sub masina"), apoi veţi cobori către satul Fisici. În intersecţia din poza de mai jos, dacă mergeţi aproximativ 300 m către Văvălucile, pe partea dreaptă veţi întâlni un stâlp metalic cu antene, de unde puteţi admira în toată splendoarea piramida Ţurţudui. Puteţi merge cu maşina pană acolo şi s-o intoarceţi foarte uşor la sâlpul metalic (este loc suficient chiar şi pentru ne-îndemanatici).

    Apoi, pentru a ajunge la Nucu, drumul este acceptabil ca dificultate a pantelor până la curba spre stânga (indicatorul 85) din Găvanele. De aici, până la Nucu, drumul se ingustează foarte tare (cu mare, mare atenţie trec 2 maşini una pe lângă cealaltă) şi este foarte abrupt (se coboară spre Nucu) în serpentine, astfel încât veţi forja maşina destul de tare. Jos, la Nucu, există o parcare, dar de cele mai multe ori ne-încăpătoare.
     
  • Drumul spre Valea Doftanei este asfaltat (dar evident, presărat cu gropi din belşug) şi se poate ajunge la barajul Paltinu fără probleme.


Intersecţia în care veţi ajunge după ce urcaţi dealul din comuna Buzioru,către satul Nucu, judeţul Buzău


Biserica lui Iosif, aflată în drumul către Piramida Ţurţudui, judeţul Buzău