O matriţă din bronz, folosită în urmă cu 2.000 de ani la confecţionarea unor podoabe ce erau purtate de către daci sau împodobeau obiectele de lux folosite de aceştia, este expusă într-o sală special amenajată şi securizată a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva.

"Este o piesă extrem de complexă, care pune o mulţime de probleme din punct de vedere tehnologic, stilistic, artistic, chiar şi al arheologiei sociale. Este o piesă vedetă pentru muzeele din România, dar căreia i-ar sta bine şi în Muzeul Luvru sau în British Museum din Londra, oriunde. Cred că muzeul din Deva este foarte norocos pentru că o are", a declarat conf. univ. dr. Gelu Florea, de la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca, prezent la vernisajul expoziţiei dedicată special acestei matriţe.

Potrivit acestuia, piesa este foarte valoroasă prin faptul că, din antichitate şi până în prezent, în lume s-au păstrat doar câteva zeci de matriţe folosite la confecţionarea bijuteriilor şi fiecare dintre acestea este unică, ilustrând spiritul vremii şi personalitatea meşteşugarului care o folosea.

Matriţa are o poveste interesantă, fiind descoperită în cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, la rădăcina unor copaci seculari ce au fost doborâţi la pământ de o furtună puternică.

"În noaptea de Sânziene, când flăcările bat pe comori — aşa cum spun legendele populare, a avut loc o furtună în zona Sarmizegetusa. Au căzut câţiva copaci. Am chemat mai mulţi copii să ne ajute să degajăm aceşti arbori şi în una dintre gropile rezultate din cauza dezrădăcinării unui copac, un copil a văzut ceva şi a strigat "Nenea Brilinski, ce este acel obiect verde?". Acolo ne aştepta matriţa", a spus administratorul sitului Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinski, cel care a descoperit şi anunţat autorităţile despre obiectul găsit în capitala Daciei.

După studiul matriţei, specialiştii au concluzionat că aceasta era folosită ca o unealtă pe care meşterul presa foi din metal preţios sau din bronz. Motivele ornamentale sculptate pe matriţă se imprimau apoi pe acele foi, care, la rândul lor, erau aplicate ulterior pe diverse obiecte — de la mobilier, până la veselă de lux sau piese de costum, cu scopul de a le înfrumuseţa.

În urma descoperirii matriţei, se poate spune că zona cetăţii Sarmizegetusa Regia era una cosmopolită. "Era, fără îndoială, o zonă cosmopolită. Asta ne-o spune şi arhitectura de acolo, care este de inspiraţie elenistică adaptată de către daci, prezenţa conductelor de aducţiune a apei, prezenţa pieselor de import aduse din lumea elenistică şi romană. Era o lume avută — cea care locuia acolo, o elită a regatului dacic, şi care îşi permitea tot ce era mai bun la ora aceea", a menţionat Gelu Florea.

Matriţa expusă la muzeul din Deva aduce acestuia un plus de interes şi de valoare ştiinţifică, a afirmat managerul instituţiei, Liliana Ţolaş, care a precizat că piesa merita un spaţiu special în care să fie expusă singură. De asemenea, spaţiul în care poate fi văzută piesa este securizat şi permite accesul unui număr limitat de turişti, simultan. Piesa a fost studiată timp de doi ani de către specialişti în istorie, fiind curăţată şi restaurată la muzeul din Deva.

Galerie foto si video in: adevarul.ro