Tezaurul de la Hinova este un tezaur arheologic descoperit în anul 1980 în localitatea Hinova, format din peste 9.639 piese. Spre deosebire de majoritatea tezaurelor, descoperite întâmplator, acesta a fost recuperat în totalitate prin cercetări arheologice, sub directa supraveghere a specialiştilor. Tot tezaurul cântăreşte cinci kilograme şi este cel mai mare tezaur preistoric descoperit în România.

Se crede că tezaurul datează de la sfârşitul mileniului al II-lea înaintea erei noastre. Tezaurul a fost descoperit în urma unor săpături arheologice sistematice efectuate în zona castrului roman de la Hinova, în ziua de 30 iulie 1980 în Hinova, Mehedinţi, de către o echipă de cercetători arheologi, în urma unor săpături arheologice sistematice efectuate în zona castrului roman de la Hinova. La săpăturile arheologice au participat şi localnici din comuna Hinova, vasul de lut în care se afla tezaurul fiind descoperit de MARINA Nicolae, un localnic din satul Hinova.

Se găseau tot felul de cioburi, de bucăţi de obiecte. Noi, elevii, le curăţam şi arheologii le lipeau, dând la iveală tot felul de oale vechi sau unelte. Într-una din zile, un batrân din sat a strigat că a găsit ceva. Ne-am strâns cu toţii lângă zidul unde, într-o groapă, se vedeau mai multe oale de pământ. Omul a încercat să le scoată cu grijă, dar pământul din care erau făcute a plesnit şi tot ce era în ele s-a împraştiat pe jos. Noi nu ne-am dat seama pe loc ce se află acolo, pentru că brăţările şi monedele erau acoperite de murdărie. Dar directorul de la Muzeul Porţile de Fier a priceput imediat: era aur“, îşi aminteşte Rodica Burducea întâmplarea, care a făcut-o să nu mai închidă un ochi nopţi la rând”, se arată pe site-ul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mehedinţi.

Lucrările începute în 1967 pentru construcţia celor două hidrocentrale de pe Dunăre, Porţile de Fier I şi II au constituit punctul de plecare al unor vaste cercetări arheologice. Programul acestor cercetări, conceput şi realizat de specialişti ai Institutului de Arheologie din Bucureşti şi Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, a avut misiunea de a obţine cât mai multe informaţii arheologice şi istorice din zonele afectate de lacurile de acumulare ale celor două hidrocentrale. Unul din punctele prevăzute a fi cercetate, în cadrul lucrărilor de la Porţile de Fier II, a fost şi micul castru roman târziu de la Hinova.

Săpăturile au început în toamna anului 1976 şi s-au încheiat în anul 1981. Hinova, ca sit arheologic, era cunoscută mai puţin prin cercetări, ci mai ales prin descoperiri întâmplătoare. Localitatea şi în primul rând castrul de aici au căpătat o largă popularitate în anul 1981, după ce la 30 iulie 1980, fusese descoperit sub ruinele romane fabulosul tezaur de podoabe tracice din aur, datat în secolul al XII-lea î.e.n.” spune Mişu Davidescu, fostul director al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, în lucrarea sa „Cetatea romană de la Hinova”.

Tezaurul cântăreşte 4919,95 gr, fiind compus din mai multe tipuri de podoabe, atât pentru bărbaţi, cât şi femei, este format din peste 9.639 piese şi conţine:

  • o diademă de aur
  • 14 brăţări diferite ca model şi greutate
  • 92 pandantive
  • 762 mărgele
  • 8.765 paiete
  • 4 inele şi multe alte obiecte, toate din aur.

Una din brăţările bărbăteşti, confecţionate dintr-o bară masivă din aur, răsucită de 6 ori, cântăreşte 469 g, iar cea mai mare brăţară pentru bărbaţi e lucrată dintr-o foaie lată şi masivă de aur răsucită, cântărind 580 g şi fiind împodobită cu 10 butoni fixaţi prin găurire. S-au găsit chiar şi ghemele de sârmă şi barele de aur care reprezentau materia primă pentru meşteşugari.

Se observă că obiectele sunt o adevărată artă, arătând iscusinţa meşteşugarilor, care foloseau metode avansate de prelucrare a aurului, realizând, prin minuţiozitate, obiecte care impresionează pe oricine prin frumuseţea lor deosebită.

Sursa foto: adevarul.ro
Surse: adevarul.ro, https://www.amanet.ro