Ţara Luanei este localizată în Munţii Buzăului, între localităţile Colţi, Aluniş, Nucu şi Buzioru.

Bătrânii povestesc că în vremuri de demult uitate, în Munţii Buzăului domnea un rege bătrân şi înţelept, Luana, ale cărui cetăţi atingeau cerul. Apărătorii cetăţii erau viteji netemători de moarte şi luptau numai pentru dreptate, iar regele le vindeca rănile cu apele fermecate din Valea Izvoarelor. Vrăjmaşii împinşi de pizmă în care de foc au doborât Soarele Luanei, Pământul s-a cutremurat din încheieturi, iar pe locul cetăţii, scoarţa terestră a rămas pustiită, semne care se mai văd şi astăzi, povesteşte profesoara Diana Gavrilă, muzeograf la Muzeul Chihlimbarului din comuna Colţi, judeţul Buzau.

"Munţii Buzăului au fost incluşi din cele mai vechi timpuri în geografia sacră a lumii, peste această zonă se întinde un cer straniu, ceaţa albastră, de o intensitate extraordinară, ce rar ţi-e dat să întâlneşti. Totodată, bătrânii povestesc de experimentele cu copii supradotaţi făcute de fosta Securitate transportaţi cu autocamioane militare, dar şi de fenomenele stranii, cum ar fi dispariţia de persoane, pentru a reapare peste timp", spune Diana Gavrilă.

Localnicii spun ca „Tara Luanei“ este „Poarta lui Dumnezeu“. Are legatura sau nu, un grup de cercetatori japonezi au constatat ca aici se afla al treilea pol energetic al Pamantului, ca importanta, primul fiind Varful Omu.  Legatura acestei zone cu stravechea civilizatie sumeriana a facut-o cercetatorul Paul Lazar Tonciulescu, in cartea sa „De la Tartaria la Tara Luanei“. Am putea adauga faptul ca, in sumeriana, „Luana“ se traduce prin „Cei pe care Anu ii pastoreste“ sau, mai prozaic, „oamenii lui Anu“, Anu fiind zeul suprem la sumerieni, al carui simbol, al Soarelui, era o cruce cu raze sau o zvastica. Sub titlul „Imagini despre un război consmic într-o grotă dinaintea epocii fierului?” apărea în într-o ediţie a ziarului „Flacăra” de la sfârşitul anilor ’70 un articol extrem de interesant. (sursa: http://romaniamegalitica.blogspot.ro).


In afara de tablitele de la Tartaria cu o scriere protosumeriana (datarea cu C 14 atesta ca asezarea este cu 2.000 de ani mai veche decat orasele sumeriene), ceramica antica descoperita pe teritoriul tarii noastre poarta simbolul zeului Anu. Aici se cuvine sa amintim ca "zeii" sumerieni coborasera pe Pamant cu carele zburatoare si intocmisera inainte de Potop dinastia zeilor, care guvernase peste civilizatia primordiala.

Reamintim teoria oceanologului american Rob Ballard, conform careia marele potop ramas in toate mitologiile lumii s-ar fi petrecut in bazinul Marii Negre, care era doar un lac cu apa dulce. Prin ruperea pragului de la Bosfor, apele au inundat toata aceasta regiune, iar lacul s-a transformat in mare. Triburi ale acestei prime civilizatii au migrat si inainte de Diluviu, dar dupa cataclism au "emigrat" si zeii, intemeind civilizatiile de pe malurile Tigrului si Eufratului, Indusului si Nilului. Dar se pare ca aici a fost prima "Tara a oamenilor lui Anu".

Muntii Buzaului au fost inclusi, din cele mai vechi timpuri, in geografia sacra a lumii. Este vorba de o geografie ale carei coordonate ezoterice au fost stabilite in vremurile de dinainte de Marele Potop, cand pe Pamant domneau zeii, dupa cum ne transmit toate mitologiile lumii, incepand cu cea sumeriana, considerata cea mai veche. Coordonatele respective includeau zone unde se manifestau anomalii magnetice, zone cu potential energetic care se manifesta in plan fizic si spiritual, numite de catre expertii in parapsihologie "perimetre energo-informationale". In astfel de perimetre se petrec fenomene ciudate, corpul se dematerializeaza, calatorind in spatii atemporale sau primeste informatii telepatice de la entitati necunoscute, iar subsolurile sunt intotdeauna bogate in zacaminte de mare interes. Oamenii cu perceptii extrasenzoriale se simt foarte "apasati" de incarcatura energo-informationala existenta in asemenea zone geografice sacre, de care Romania este plina. Este suficient sa citesti "Dacia preistorica" a lui Nicolae Densusianu ca sa ai dimensiunile geografiei sacre ale tarii noastre.

Locuitorii comunei Colţi din Buzau ştiu că pe locul în care şi-au ridicat ei casele a fost cu mii de ani în urmă Ţara Luanei. "Se zice că Luana era o fată foarte frumoasă, care a căzut din cer şi s-a îndrăgostit de un om din aceste locuri. Tot ea i-a învăţat pe localnici să-şi sape chiliile de pe Culmea Martiriei, să se ascundă acolo în vremuri grele, dar şi medicina ori scrisul".

Dar mai e şi altă legendă. Bătrânii mai ştiu şi azi de berbecul cu lâna de aur.

In Tara Luanei se afla lana de aur, dupa care au fost trimisi argonautii. Dupa traditie, "lana" apartinea unui "berbece de aur care zbura prin aer, peste pamant si mare", daruit de zeul Soarelui unui rege. Copiii acestuia, persecutati de mama vitrega, au luat "berbecele" si au zburat cu el in tinutul Colchis, cerand protectie regelui de aici, Aiete. Poetul Ovidiu localizeaza tara lui Aiete de la apus de Marea Neagra pana langa tinutul scitilor. Exilat la Tomis, poetul se si lamenteaza in privinta barbarilor care-l inconjoara, "colchii si hoardele de meteree si geti". Getii stim cine sunt. Colchii si meteree au lasat "urme" in Tara Luanei sub denumirea actuala a satelor Colti si Materea, asezari locuite inca din neolitic, unde se afla niste sanctuare stravechi, pazite cu strasnicie de calugari pana in secolul al XIX-lea. Oamenii spun ca aceste sanctuare inscriptionate cu simboluri stravechi sunt adevarate harti ale comorilor sacre.

Curios este că povestea aceasta face parte şi din mitologia greacă, dar, în vremuri îndepărtate, zona chihlimbarului de Buzău s-ar fi numit Colhi, de unde a venit povestea Colhideei.

Exista o tradiţie care s-a pierdut în negura vremurilor. Se spune că strămoşii colţenilor purtau la gât o bucată mică de ambră, să le aducă noroc. La nuntă sau la botez, localnicii ofereau copilului ori mirilor, după caz, o fărâmă din bogăţia pământului.

Acestea sunt doar câteva dintre legendele despre Ţara Luanei. Cum in orice legendă există şi un sâmbure de adevăr, este demn de amintit că regiunea munţilor Buzăului este foarte bogată în zăcăminte de gaze naturale şi petrol. Petrom deţine o mare schelă de extracţie la Berca. Tot în zona munţilor Buzăului se află Pâclele Mari şi Păclele Mici, cunoscute ca Vulcanii Noroioşi, precum şi Focul Viu de la Lopătari. Este extrem de probabil ca focul care a mistuit pământul din legenda Ţării Luanei să se datoreze aprinderii acestor zăcăminte de gaze naturale şi petrol.

"Berbecele cu lâna de aur" nu era din aur, dar era galbenă şi preţioasă ca aurul. In localitatea Colţi au eixstat singurele mine de chihlimbar din România, care se găsea sub diferite culori si mărimi. Vă reamintim că chihlimbarul, numit şi „ambră galbenă”, este o piatră semipreţioasă de culoare galbenă, transparentă, translucidă sau opacă, cu incluziuni translucide sau opace, fiind de origine organică, şi anume răşina fosilă. Vârsta chihlimbarului este apreciată la până la 260 milioane de ani. Provine din răşina arborilor de pe acele vremuri, care cu timpul s-a solidificat ca o substanţă amorfă, fără să fie un mineral. Chihlimbarul prezintă pentru cercetătorii paleontologi o importanţă deosebită, prin incluziunile de fosile conservate perfect, timp de milioane de ani, în masa răşinei (sursa: wikipedia). Nu este de mirare că "argonauţii au fost trimişi după lâna de aur ....".


Foto: ing. Constantin IANCU, romaniamegalitica.blogspot.ro
Surse: http://hiperboreea-nemuritoare.blogspot.ro, http://romaniamegalitica.blogspot.ro