La sfârşitul săptămânii trecute, Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European a votat, la Strasbourg, în favoarea revizuirii a două limite de finanţare pentru proiectele de restaurare a obiectivelor de patrimoniu, dând astfel curs solicitării formulate de eurodeputatul Mircea Diaconu în raportul său "Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european", document adoptat de Parlamentul European în urmă cu doi ani.

Astfel, pragul pentru monumentele de patrimoniu naţional a fost ridicat de la cinci la 10 milioane de euro, iar pentru monumentele de pe lista UNESCO acesta a fost rectificat de la 10 la 20 milioane de euro. Amendamentul prin care s-a realizat revizuirea a fost depus în cadrul raportului cu privire la modificările resurselor pentru coeziunea economică, socială şi teritorială, elaborat de preşedinta Comisiei REGI, eurodeputata bulgară Iskra Mihaylova.

"M-am luptat timp de doi ani pentru ridicarea acestui prag care este de o importanţă crucială pentru investiţiile în patrimoniul cultural. Concret, în forma iniţială a regulamentului, proiectele de restaurare nu puteau să depăşească 5 şi respectiv 10 milioane de euro ca şi cost total al proiectului. Nu se poate derula un proiect corect de restaurare pe un monument de interes naţional sau european cu aceste sume”, a declarat Mircea Diaconu.

Conform deputatului, îmbunătăţirea acestor criterii de referinţă în alocarea fondurilor europene este urmare atât a solicitărilor oficiale şi întrevederilor pe care le-a avut cu Tibor Navracsics, Comisarul European pentru Cultură şi Educaţie şi Corina Creţu, Comisarul pentru dezvoltare regională, cât şi a strânsei colaborări cu membrii Comisiei REGI în vederea adoptării amendamentului menţionat.

“Limitele de finanţare anterioare au fost impuse în mod artificial de Comisia Europeană, în practică ele blocând proiecte de restaurare care ar fi putut beneficia de fondurile alocate în acest sens. Mai mult, la nivel de strategie pe termen lung, dacă operatorii culturali nu puteau accesa fonduri pe linia politicii de coeziune, sumele rămâneau nealocate, oferind Comisiei posibilitatea de a propune şi mai puţine fonduri pentru cultură şi patrimoniu în următorul cadru financiar. Sper din tot sufletul ca aceste informaţii să fie auzite şi acasă. De foarte multe ori am pierdut şanse importante pentru că ne-am informat sau am reacţionat târziu...", a adăugat Mircea Diaconu, îndemnându-i pe operatorii culturali români să profite de această oportunitate.