28 de ţări, 7840 de evenimente, peste un un million de participanţi şi peste 20 de proiecte transnaţionale finanţate. Pe scurt, asta va însemna 2018, Anul European al Patrimoniului Cultural (AEPC), o iniţiativă europeană în care Mircea Diaconu, ca eurodeputat, a avut şi are de jucat un rol foarte important.

În calitate de raportor pentru noua strategie europeană în domeniului patrimoniului cultural dar şi pentru documentul care a pus bazele legale ale AEPC 2018, Mircea Diaconu s-a adresat Parlamentului European, în cadrul întâlnirii plenare care a avut loc săptămâna trecută la Strasbourg, cerându-le colegilor săi să se implice în desfăşurarea acţiunilor pe parcursul AEPC atât la nivel european, cât şi în statele din care provin.

Dacă există o problemă, o falie, atunci aceea este ruptura dintre instituţiile europene şi cetăţean. Cei care pot micşora această falie cel mai bine sunt chiar membrii Parlamentului, iar acest An European al Patrimoniului este un instrument grozav în realizarea coeziunii sociale şi politice la nivelul Uniunii Europene. E timpul să nu mai ţinem cultura doar «la butonieră», ci să îi dăm locul pe care şi-l merită: pe agenda politică, în alocările bugetare şi în vieţile noastre", a declarat Mircea Diaconu.

Despre criza existenţială a Uniunii Europene a vorbit şi Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, care a arătat că, în aceste momente decisive pentru istoria Uniunii, cultura şi patrimoniul trebuie să rămână pilonul existenţei sale, acestea constituindu-se în elementul care poate da sens proiectului european.

Pentru noi, cei care creionăm politica culturală, acest An European dedicat patrimoniului cultural este o ocazie unică de a analiza felul în care facem lucrurile: începând cu politica culturală europeană, pană la recomandările pe care le facem Statelor Membre, la programele europene care sprijină sectorul cultural şi la strategiile de viitor. Deja trebuie să pregătim programele care vor începe după 2020 şi concluziile trase în urma acestui An ar trebui să se regăsească în noua generaţie de programe", a adăugat Mircea Diaconu.

Prima întrunire plenară din acest an a Parlamentului European a reiterat angajamentul instituţiilor europene faţă de Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 şi a semnalat posibile schimbări importante în agenda politică a Uniunii Europene pe termen scurt şi mediu, cultura având şanse mari de a deveni, pentru prima dată în istoria Uniunii, o prioritate reală pentru Bruxelles în realizarea coeziunii sociale, a dezvoltării economice şi a politicii externe a UE, sub forma diplomaţiei culturale.