Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a găzduit, în 1948, prima întrunire la nivel mondial dedicată sănătăţii, în cadrul căreia s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii. 7 aprilie este data la care a intrat în vigoare Convenţia OMS. OMS este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. Ziua mondială a sănătăţii a fost marcată pentru prima dată în 1950.

În ultimii 50 de ani, marcarea Zilei mondiale a sănătăţii a scos în evidenţă aspecte importante legate de sănătate, cum ar fi sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, dar şi schimbările climatice cu repercursiuni asupra sănătăţii. Sărbătoarea este marcată de activităţi care se extind dincolo de ziua în sine şi servesc drept o ocazie de a concentra atenţia mondială asupra acestor aspecte importante ale sănătăţii globale.

Tema generală sub care se desfăşoară Ziua mondială a sănătăţii este "Universal Health Coverage: everyone, everywhere", Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate (UHC) fiind obiectivul principal al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Acest obiectiv vizează asigurarea accesului tuturor persoanelor la serviciile de sănătate de care au nevoie, atunci când au nevoie de ele, chiar în inima comunităţii, fără a suferi greutăţi financiare. Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate include întregul spectru de servicii de sănătate esenţiale, de calitate, de la promovarea sănătăţii până la prevenire, tratament, reabilitare şi îngrijire paliativă, informează site-ul web www.who.int.

Ziua mondială a sănătăţii 2019 are loc după Conferinţa Globală privind Asistenţa Medicală Primară care s-a desfăşurat în octombrie 2018, la Astana, în Kazakhstan şi înaintea Reuniunii la Nivel Înalt privind Acoperirea Universală cu Servicii de Sănătate care va avea loc în septembrie 2019, în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la New York, potrivit www.euro.who.int.

Statisticile prezentate de OMS arată că cel puţin jumătate din populaţia lumii nu este, în prezent, în măsură să obţină servicii de sănătate esenţiale. Aproape 100 de milioane de oameni sunt împinşi la sărăcie extremă, obligaţi să supravieţuiască cu doar 1,90 dolari sau mai puţin pe zi, deoarece trebuie să plătească pentru serviciile de sănătate din propriile lor buzunare. De asemenea, peste 800 de milioane de persoane (aproape 12% din populaţia lumii) cheltuie cel puţin 10% din bugetele gospodăriilor lor pentru cheltuieli de sănătate pentru ei înşişi, un copil bolnav sau alt membru al familiei. Ele implică aşa-numitele "cheltuieli catastrofale" pentru îngrijirea sănătăţii, care reprezintă o problemă globală.