Mediator din 2011, cu multe cazuri soluţionate, preşedinte al Asociaţiei Birourilor de Mediere din Dâmboviţa şi al Corpului Profesional al Mediatorilor din Dâmboviţa, Rodica Vlaicu a adunat o experienţă bogată, pe care doreşte să o pună la dispoziţia mediatorilor din România.

Rodica Vlaicu candidează pentru o funcţie în Consiliul de Mediere, pentru care şi-a alcătuit un program managerial cu obiective îndrăzneţe care pot relansa medierea.

Activitatea dumneavoastră în mediere s-a împărţit între teorie şi practică. Spuneţi-ne câteva dintre reuşitele din activitatea depusă în domeniul medierii!

Am fost printre primii mediatori care au activat zi de zi în mediere, am cunoscut beneficiile, dar şi neajunsurile acestei instituţii şi am încercat să-mi aduc aportul la dezvoltarea şi promovarea ei. Am elaborat o serie de lucrări privitoare la mediere care au fost prezentate în cadrul unor evenimente ţi au fost publicate în reviste indexate în bazele de date internaţionale. Am organizat, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Birourilor de Mediere din România şi din 2015 al Corpului Profesional al Mediatorilor din Judeţul Dâmboviţa, mai multe evenimente, reuşind să închei protocoale de colaborare cu parteneri importanţi, precum Tribunalul Dâmboviţa, Inspectaratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, şi Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dâmboviţa., Penitenciarul Găeşti şi Penitenciarul I.L. Caragiale. De asemenea, am reuşit să organizez activităţi de promovare a medierii în instituţii de învăţământ, relevante în acest sens fiind acţiunile organizate cu elevii Liceului „Vladimir Streinul” din Găieşti şi cu elevii Şcolii Generale „Ioan Alexandru Brătescu Voineşti din Târgovişte”.  De menţionat este şi  Parteneriatul de practică încheiat cu  Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative  din cadrul Universitaţii Valahia din Târgovişt. Despre aceste activităţi  şi nu numai cei interesaţi pot citi detalii în  Declaraţia  de intenţie şi în CV-ul meu care  sunt publicate pe site-ul Consiliului de Mediere.
 
Profesional, fără îndoială aveţi pregătirea şi experienţa necesare unui membru în Consiliul de Mediere. Cine este omul Rodica Vlaicu?

Este un om planificat şi organizat, flexibil, calculat, bun coordonator şi pedagog, o fire sociabilă, deschisă şi optimistă., care ştie, poate şi vrea să contribuie la relansarea medierii în România.
 
Cum vedeţi medierea la ora actuală?

La această oră medierea este într-un impas. Analizând situaţia medierii, am identificat o serie de disfuncţii şi vulnerabilităţi, printre care: lipsa de autoritate a Consiliului de Mediere în raport cu instituţiile partenere; cadru normativ nefavorabil mediatorilor, modificările survenite în anul 2018 nefiind suficiente pentru a înlătura aceste nereguli; promovarea insuficientă, secvenţială şi, uneori,  neprofesionistă, cu un mesaj lipsit de coerenţă şi fără impact la opinia publică; relaţionarea interinstituţională timidă, fără obiective precise şi, în unele cazuri, de pe poziţii obediente; sistemul de pregătire profesională grevat de interese de grup; gestionarea necorespunzătoare a resurselor finaciare ale Consiliului de Mediere; lipsa de preocupare pe linia atragerii de fonduri nerambursabile. Toate acestea stau la baza a două probleme majore: lipsa încrederii instituţiilor, autorităţilor, a altor organisme profesionale şi chiar a societăţii civile în mediere, iar cea de-a doua: mediatorii nu au front de lucru.

Cum credeţi că ar putea fi rezolvate aceste probleme şi de cât timp apreciaţi că ar fi nevoie?

Privitor la rezolvarea problemelor enunţate, am întocmit un proiect de management care conţine obiective precise. Cât priveşte perioada în care poate fi aşezată medierea pe un loc binemeritat în cadrul profesiilor liberale, cred că un termen de un  doi ani este unul rezonabil pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut. Trebuie să  reorganizăm instituţia, să acţionăm pe linia consolidării instituţiei, să maturizăm instituţia, să depăşim acea lipsă de încredere în mediere.

Ce direcţii de acţiune include planul de management pe care l-aţi întocmit?

În primul rând, consider că este necesară reorganizarea instituţiei în cadrul unei autorităţi Naţionale de Reglementare a Medierii care să fie în coordoonarea Guvernului, cu dublă finanţare de la bugetul de stat şi din fonduri proprii. Apoi stringentă este îmbunătăţirea cadrului legal privind medierea. Avem câteva aspecte care pot fi păstrate: încuviinţarea acordului pe procedura nelitigioasă; posibilitatea restituirii onorariului aferent serviciilor mediatorului; obligaţia instanţei de a refuza să acorde ajutor public judiciar părţilor care nu  au fost de acord să parcurgă şedinţa de mediere, obligaţia organelor judiciare, arbitrale şi a altor jurisdicţii de a recomanda părţilor soluţionarea prin mediere a litigiului lor.

În al doilea rând, opinez că ar trebui să reluăm dialogul de pe poziţii de respect şi egalitate cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Administraţia Generală a Penitenciarelor, Inspectoratul General de Poliţie, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care are în coordonare şi activitatea de protecţie a copilului. Consider că trebuie să avem în vedere elaborarea unor metodologii de lucru, a unor coduri de bune practici care să prevadă obligaţii clare pentru instituţiile implicate , pe linia recomandării medierii, precum şi a încuviinţării acordurilor de mediere.
Mai am în vedere încheierea unor protocoale cu instituţii universitare. Mă gândesc că este necesar să includem în programa instituţiilor universitare cursuri de pregătire generală privind mediere. Este important ca tânăra generaţie să cunoască beneficiile acestei profesiei.


La fel de impotante sunt activităţile de formare şi perfecţionare a mediatorilor. Profesia de mediator este una de credinţă, pentru care trebuie să ai har, dar pentru care trebuie să fii foarte bine instruit, să ai cunoştinţe din domeniile sociologie, comunicare, psihologie şi noţiuni de drept. Pentru a avea un corp de mediatori bine pregătit, consider că trebuie să facem schimbări atât în sistemul de dobândire a calităţii de mediator, cât şi în zona pregătirii profesionale, a perfecţionării şi specializării. Susţin ideea înfiinţării unei instituţii naţionale de formare a mediatorilor, care să dezvolte două tipuri de programe: un program de formare iniţială, de cel puţin un an de zile şi  stagii de perfecţionare de scurtă durată.

Tot pentru perfecţionarea mediatorilor aş aduce în discuţie înfiinţarea unei  edituri şi a unei tipografii, precum şi a biblioteci online, astfel încât atunci când mediatorul întâmpină o problemă să poată să acceseze această bibliotecă. Opinez că ar fi necesar să avem şi o revistă de mediere, care să includă în sumar articole şi lucrări elaborate de către mediatori, care să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională a mediatorilor.
Mă gândesc de asemenea şi la o reorganizare a  aparatuui tehnic din cadrul Consiliului de Mediere. Mă gândesc şi la înfiinţare a două noi compartimente: unul specializat pe accesarea fondurilor europene – este foarte important şi merită să aducem specialişti pe această linie şi unul de comunicare şi relaţia cu mass-media.


Sunt multe lucruri de făcut. Care ar fi primele aspecte pe care le-aţi promova dacă aţi fi aleasă ca membru în Consiliul de Mediere?

Aş începe cu două lucruri: restabilirea încrederii mediatorilor în Consiliul de Mediere ca for conducător şi reluarea dialogului cu alte instituţii – organizarea de întâlniri şi elaborarea unor coduri de bune practici  pe baza cărora să se realizeze colaborarea dintre mediatori şi partenerii de dialog. Aş continua cu  elaborarea unei noi legi a medierii, potrivit căreia medierea să devină procedură prealabilă pentru anumite categorii de litigii, precum  şi modificarea/completarea textului unor legi speciale cu dispoziţii privitoare la soluţionarea  pe calea medierii a disputelor din domeniul pe care acestea îl reglementează. Mă gândesc ca la acest proiect să lucreze o echipa de mediatori cu studii juridice, pe bază de voluntariat,.

Dacă veţi primi un loc în Consiliul de Mediere, cum veţi reuşi să vă împărţiţi între sarcinile de aici şi cele în calitatea de preşedinte al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat?

În situaţia în care voi primi un vot de încredere şi un mandat din partea mediatorilor, înţeleg să deleg competenţele mele pe linie de preşedinte al Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat celor doi vicepreşedinţi. Trebuie să ştiţi că între mediere şi arbitraj există o legătură foarte strânsă, în sensul că amândouă fac parte din familia căilor alternative de soluţionare a conflictului, iar eu am sprijinit medierea şi din funcţia pe care o am la nivelul Tribunalului Arbitral.  În acest sens menţionez că am inclus în regulile de procedură ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituţionalizat dispoziţii clare privind medierea. Prima dispoziţie se găseşte în art.9 care prevede obligaţia tribunalului arbitral de a informa părţile cu privire la instituţia medierii, de a le recomanda să parcurgă această procedură. De asemenea am înclus articolul 97 prin care am decis ca în situaţia în care în cauză intervine un acord de mediere acesta să fie încuviinţat în termen de cel mult 15 zile. Mai mult, am creat o facilitate pentru cei care parcurg procedura medierii, prin faptul că restituim 30% din taxa de timbru pe care a achitat-o pentru investirea instanţei arbitrale. De asemenea, am militat întotdeuna ca în textul unor acte normative , la secţiunea  privitoare la soluţionarea conflictelor din domeniul respectiv ca alaături de arbitraj să fie menţionată şi medierea. Am mai afirmat, şi mă repet, că  în relaţia cu arbitrajul şi medierea, mă simt ca un parinte care are doi copii şi îi iubeste şi îi ajută în egală măsură.

Este pregătit Consiliul de Mediere/corpul profesional al mediatorilor pentru aceste modificări, dat fiind că până acum lucrurile s-au mişcat într-un ritm mai lent?

Eu, ca posibil membru al Consiliului de Mediere, consider că sunt pregătită pentru toate aceste demersuri. Mai mult urmez un program de doctorat cu tema „Impactul căilor alternative de soluţionare a conflictelor” şi unele din obiectivele programului meu au făcut obiectul unor studii şi cercetări.  De asemenea, cred că foarte mulţi dintre cei care candidează sunt pregătiţi să desfăşoare activităţi pentru a  relansa într-un timp foarte scurt medierea. Cât despre mediatori, ei sunt cu siguranţă interesaţi ca lucrurile să meargă mai bine în acest domeniu.