Conform statisticilor , 6% din populaţia României nu ştie carte deloc, adică peste 250.000 de români nu ştiu nici măcar să se semneze. Alte date arată că 44.2% au un nivel foarte scăzut al educaţiei şi doar 14, 4% au studii superioare. În rândul tinerilor, România se află pe locul 1 la analfabetism funcţional. Adică 42% dintre adolescenţi ştiu să scrie şi să citească, dar nu înţeleg nimic din asta.

În acest context, România a devenit tărâmul făgăduinţei pentru Instituţiile Financiare Nebancare, (IFN) adică acelea care-ţi dau credite la orice oră din zi şi din noapte, fără să pună prea multe întrebări, doar că acestea îţi pot distruge viaţa. Şi asta pentru că în România dobânzile impuse de aceste instituţii nu sunt reglementate, aşa cum se întâmplă în alte ţări civilizate, unde se învârt în jurul la 10%.

În România, dobânzile ajung până la 7700%. Într-un reportaj amănunţit despre acest subiect au fost prezentate cazuri ale unor familii distruse. Au luat credit de 20.000 de euro, plătibil în 5 ani şi după ce au plătit lunar câte 600 de euro fiind convinşi că au finalizat datoria, la final s-au trezit că mai au de plătit ... încă 20.000 de euro. Clauzele abuzive sunt scrise în contract, dar consumatorul de rând nu le înţelege. Şi nici nu-şi poate imagina că dobânda ajunge la 7700% sau că pentru fiecare zi întârziere va plăti căte 100 de euro chiar şi atunci când întregul credit a fost de doar 1000. Din acest motiv, sute de oameni au ajuns să se sinucidă pentru că şi-au pierdut casele. IFN-urile i-au executat silit şi le-au luat tot.

În mod normal, Banca Naţională şi Parlamentul ar trebui să oprească abuzurile IFN-urilor şi să creeze un cadru legislativ cărora să se supună şi aceste instituţii financiare ne-bancare. Peste 1,8 milioane de români au împrumuturi la aceste IFN-uri care fac profituri într-un an de 2 miliarde de euro, cât bugetul Armatei Române într-un an!

BNR şi Parlamentul României sunt plătiţi din banii contribuabililor şi ar trebui să-i protejeze pe cei vulnerabili, pe cetăţenii acestei ţări, dar din păcate, pare că pun interesele propriilor afaceri sau ale băncilor în faţa oamenilor care îi plătesc.

Citiţi ce spune avocatul Gheorghe Piperea, specializat în astfel de cazuri, aici.

Sursa: Satapana financiara